Poze concert

Mai multe in curand…

Yawn si SPooKE…

Courtesy of Roxa @ http://roxulici.blogspot.com originally posted at http://roxulici.blogspot.com/2006/07/yawn-i-spooke.html

…or how Roxa goes hip hop. Foarte interesant a fost aseară. Rămân încă o dată surprinsă, nu doar de ce poate underground-ul românesc (fără referire la vreun gen anume), dar şi de multe alte lucruri. Here we go.

HotSauce organiza, în cele din urmă, concert Yawn şi SPooKE în Tg. Mureş, după mai multe tentative eşuate. Poate vă-ntrebaţi ce căutam eu la un concert hip hop, care nu e deloc domeniul meu… Acelaşi lucru pe care-l caută şi HotSauce la concertele rock: noutatea. Suntem open-minded şi respectăm calitatea. La 19:00 eram în faţă la Red District, cu epoH, după o mică aventură pe 23 ( seriously, I should start walking :)) ).

Full de rapperi, dar printre ei s-au rătăcit şi o parte din rockeri, inclusiv grupuleţul cu care-am fost la Deftones. :) Totuşi, am rămas cu Pedigree, Gufy (cu care-am fost şi în Praga, Viena..) şi alţi prieteni de-ai lor. A început o discuţie care s-a transformat într-o adevărată ceartă. Motivul: dacă vestitul (sau nu) Pluton Anti-Manele ar trebui să cânte sau nu împotriva manelelor. Eu cu epoH blinkăiam des. :) Apoi au început să laude rockerii (noi ne umflam în pene), cum că suntem mai deschişi şi între noi n-ar exista niciodată discuţii în contradictoriu asupra subiectului muzical ales. Couldn’t agree more; rockerii se-mbată, fumează, scriu şi cântă. Şi li se rupe. I love ma’ people. :)
Fiind extenuaţi din cauza polemicilor plutonului, ne-am retras într-un colţ şi ne-am apucat de făcut poze. Yes, dude, you look like a retard in every goddamn picture. :)) Ne simţeam outsideri, dar nu conta.

HotSauce era peste tot. Fugea pe centru, vorbea la telefon, intra în Red, ieşea din Red, se agita şi transpira, ca un adevărat organizator. În urmă cu o săptămână, când a obţinut acordul clubului de a organiza concertul în el, am discutat şi mi-a spus că e foarte simplu să te ocupi de aşa ceva; mie deja mi-au încolţit idei asupra unui viitor concert I.P.R. în Mureş. Ieri, însă, cum m-a văzut, încercând disperat să dea la telefon de Dan Bazix, să poată lega platanele: „Roxaaa!! Să nu organizezi niciodată un concert ! EVER !” Aaahahaha :))

Pe la 20:30 am putut intra în Red. Am plătit biletul şi-n secunda doi, când eram cu mâna întinsă, m-am trezit cu ştampila aplicată la vedere, nu în dosul mâinii, de către mOW ( gee, thanks :))) ). Cred c-am zis un „what the…”, apoi m-am strâmbat, am zâmbit, am spus „fuck it” şi am intrat.

După încă o tură de prostit cu aparatul, a început concertul. Atmosfera au încins-o Bazix şi Sauceu’ cu platanele (Dan e veteran, iar Sauceu’ se descurcă din ce în ce mai bine, way to go!). OK, totul în regulă, se urcă unu’ pe scenă şi anunţă începerea evenimentului, dar în prealabil avertizează publicul să nu se apropie de scenă prea mult. Antitetic, la orice concert rock la care-am fost, toţi doreau atmosferă şi public aproape. Asta e prima pseudo-frustrare. A doua e legată de acele creaturi gen mr. muscolo prezente la absolut orice manifestare rock (remember ?), dar lipsind cu desăvârşire aici. Pentru club era o seară obişnuită, fără pericol de incidente, chit că erau aproape 150 de oameni prezenţi (cred că doar la concertul Luna Amară au fost depăşiţi numeric). În fine, trecem peste. :)

Primul care a cântat a fost Eugen Iustin de la Rappace. Destul de ok, versuri ca lumea.

Apoi, deliciul serii, Yawn şi SPooKE. Roxa în faţă, în sufletul lor, că altfel nu se poate. :))

Încă de la primele ritmuri ale negativului, publicul era în delir, la absolut fiecare piesă, cu toate că Yawn le făcea semn să tacă, să audă ce cântec trebuie să cânte. :) Nu m-am prea agitat, nu ştiam versuri ( dar am reţinut ), eram destul de pe dinafară, dar entuziasmul publicului a fost molipsitor. Şi băieţii dădeau totul din ei. Oricât de underground ar fi, per total au un sound extraordinar, iar versurile sunt impresionante. Cel puţin pe mine m-au atins. Din „Pe geam” am reuşit să ţin minte o anumită parte, nu ştiu dacă e chiar aşa, dar… „S-au scurs pe geam 19 anotimpuri / Şi buze dulci m-au umplut de venin până a-nceput să doară / Şi acum cuvântul mi-a rămas / Ultim prieten drag primit în piept ca o cafea amară”. A fost şi piesa bisată, pe care au mai cântat-o o dată la sfârşit, la care mi-am permis să zbier şi eu cât mă ţin plămânii ce-am reţinut. :)) Uneori m-am surprins fluturând semnul \m/ prin aer şi-am tresărit repede, privind ruşinată în jur, să nu mă fi văzut careva. :))) E reflex, I guess…

HotSauce era cel mai fericit, a stat pe scenă cu ei, agitându-se şi cântând ( fără microfon though :)) ), aproape 90% din timp. Yes dude, a ieşit perfect. Ai aşteptat mult şi până la urmă visul ţi s-a-mplinit. Felicitările mele. :)
La sfârşit Yawn mi s-a părut extrem de sincer când ne-a mulţumit de prezenţă şi a spus că el e fericit că a cântat şi în afara Bucureştiului. „Şi ce dacă era să mă omoare ăla cu maxi-taxiul ?” =)) Am avut senzaţia că tipul care aduna microfoanele aproape i le-au smuls din mână celor doi. Sper să mă-nşel, altfel… not cool.

All in all, dac-ar fi concert Yawn şi SPooKE în fiecare zi, m-aş duce de fiecare dată să-i văd. Nu pot să spun că sunt fană, dar îmi face o plăcere enormă să-i ascult, iar ca să impresioneze un rocker, tre’ să fie buni, nu ? :) ‘till next time, rock on ! :))